Profesorii din Argeș învață să construiască lecția pornind de la rezultatul elevului
Inspectoratul Școlar Județean Argeș este partener într-un proiect Erasmus+ care schimbă modul în care sunt gândite lecțiile: profesorul pornește de la rezultatul pe care vrea să îl obțină la elev și construiește, în sens invers, activitățile și evaluarea.
Proiectul „Teach with Purpose! – Backward-Design and Performance Assessment in Project Based Language Teaching and Learning for Diverse Classrooms”, cu numărul de contract 2024-1-BG01-KA220-SCH-00025539, este finanțat prin programul Erasmus+, Parteneriate Strategice, Acțiunea-cheie 2.
Formare pentru profesori la Mihăești și Țițești
În perioada 21-23 septembrie 2026, profesori pentru învățământul primar de la Școala Gimnazială „Ion Iorgulescu” Mihăești și Școala Gimnazială „I. C. Lăzărescu” Țițești, cooptați în proiect, au participat la un program de formare dedicat metodei Backward Design și utilizării acesteia în predarea limbilor străine prin proiecte.
Formarea a fost susținută de Adriana Manolescu și Iuliana Rădoi, inspectori școlari, iar managerul proiectului din partea Inspectoratului Școlar Județean Argeș este prof. Dumitru Tudosoiu.
De unde începe, de fapt, o lecție?
Principiul central al proiectului este schimbarea întrebării de la care profesorul pornește atunci când pregătește o lecție. În loc să se gândească mai întâi la activitatea pe care urmează să o facă la clasă, cadrul didactic este încurajat să stabilească mai întâi ce trebuie să știe, să înțeleagă și să poată face elevul la final.
Metoda Backward Design are trei etape principale: stabilirea rezultatelor dorite, identificarea dovezilor care arată că elevul a învățat și, abia apoi, planificarea experiențelor de învățare și a instruirii. Scopul este ca obiectivele, evaluarea și activitățile de la clasă să fie legate între ele și să conducă spre un rezultat clar.
De la teoria lui Bloom la „Pot să…”
Programul de formare a combinat explicațiile teoretice cu exerciții practice. Profesorii au utilizat Taxonomia lui Bloom pentru formularea unor obiective clare și măsurabile și au lucrat cu enunțuri de tip „Pot să…” / „Can-Do”, formulate din perspectiva elevului.
Un alt element abordat a fost integrarea celor 5 C-uri în predarea limbilor străine: Comunicare, Culturi, Conexiuni, Comparații și Comunități. Formarea a inclus și cele trei moduri de comunicare: interpretativ, interpersonal și prezentativ. Elevii sunt astfel pregătiți nu doar să înțeleagă un mesaj, ci și să poarte o conversație și să transmită informații unui public.
Profesorii au lucrat pe situații concrete
Componenta practică a ocupat un loc important în program. Participanții au lucrat în perechi și echipe, au analizat situații din propria experiență didactică și au construit activități de învățare. Un exemplu a fost reprezentat de scenariile de comunicare în contexte de călătorie, prin care profesorii au putut experimenta cele trei forme de comunicare și modul în care acestea pot fi transpuse ulterior la clasă.
Evaluarea nu se rezumă la reproducerea informațiilor
Proiectul pune accent și pe evaluarea performanței. Ideea este ca elevul să demonstreze că poate folosi ceea ce a învățat în situații cât mai apropiate de cele reale, nu doar să reproducă informații.
În acest context, obiectivele de tip „Pot să…” trebuie să fie clare, măsurabile și adaptate nivelului de competență al elevului. Acestea pot ajuta și la diferențierea activităților în funcție de nevoile elevilor.
Prin „Teach with Purpose!”, profesorii participanți sunt pregătiți să aplice principiile Backward Design și PBLL – Project Based Language Learning în clase caracterizate prin diversitate. Miza proiectului este ca lecția să fie construită pornind de la ceea ce elevul ar trebui să poată face la final, astfel încât ceea ce învață la școală să poată fi folosit și dincolo de sala de clasă.
