Declinul demografic al României, analizat ca vulnerabilitate de securitate națională
România se confruntă cu un declin demografic care nu mai este tratat doar ca o problemă socială sau economică, ci ca o vulnerabilitate sistemică de securitate națională. Aceasta este concluzia centrală a analizei „Dimensiunea demografică a securității. Provocările viitorului”, semnată de dr. Horațiu Blidaru și publicată pe 22 septembrie 2026 în revista Intelligence.
Conform datelor prezentate, la 1 ianuarie 2025, populația cu reședința în România ajunsese la 19,043 milioane de persoane, cu peste 24.000 mai puține decât în anul anterior. În același timp, rata totală de fertilitate a coborât la 1,37 nașteri pentru fiecare femeie, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut de la 17% în 2015 la 20,3% în 2025.
Proiecții alarmante pentru următoarele decenii
Analiza include mai multe scenarii demografice. Pentru anul 2080, scenariile Institutului Național de Statistică indică, în funcție de evoluția fertilității, speranței de viață și migrației, o scădere a populației cuprinsă între 10% și 25%. În varianta medie, considerată cea mai probabilă, populația României ar urma să scadă cu aproximativ 3,3 milioane de persoane, respectiv cu 17,9% față de nivelul din 2025.
Cel mai sever scenariu menționat este cel în care fertilitatea, speranța de viață și migrația netă s-ar menține la nivelurile din 2024. În această situație, populația ar putea ajunge la 14,367 milioane de locuitori, reprezentând o scădere de 25%. Una dintre proiecțiile prezentate arată că România ar putea ajunge la 14,6 milioane de locuitori în anul 2100, ceea ce ar însemna o reducere de aproximativ 4,4 milioane de persoane.
Migrația și efectele asupra pieței muncii
Analiza evidențiază și fenomenul migrației. Deși România a avut un sold pozitiv al migrației internaționale, cu aproximativ 71.300 de imigranți mai mulți decât emigranți, această evoluție nu schimbă tendința demografică generală. La această creștere au contribuit inclusiv refugiații din Ucraina și lucrătorii extracomunitari. În același timp, analiza citează estimări potrivit cărora peste 4,5 milioane de cetățeni români au emigrat permanent sau temporar în ultimii 35 de ani.
Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia au efecte directe asupra pieței muncii și sistemelor publice. Un număr mai mic de persoane active înseamnă presiuni asupra economiei și asupra sistemelor de asigurări sociale, în timp ce creșterea numărului persoanelor vârstnice pune presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate. Diminuarea populației active afectează sustenabilitatea economică, iar îmbătrânirea populației solicită tot mai mult sistemele de sănătate și de asigurări sociale.
Direcții de acțiune propuse
Potrivit analizei, Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 tratează declinul demografic drept o vulnerabilitate sistemică, nu doar drept o problemă socială. În acest context, autorul analizei prezintă mai multe direcții de acțiune propuse de specialiști: stabilizarea populației active, reducerea exodului de creiere, stimularea revenirii românilor din diaspora și atragerea și integrarea controlată a forței de muncă din străinătate.
Printre măsurile menționate se află dezvoltarea unor poli economici în afara marilor centre urbane, corelarea educației cu necesarul de forță de muncă, îmbunătățirea serviciilor publice și programe de reintegrare profesională și antreprenorială pentru românii care se întorc în țară.
Datele prezentate în analiză conturează mai multe scenarii pentru evoluția populației României. Scăderea cu până la 25% până în 2080 este un scenariu demografic, nu o predicție certă, iar evoluția reală va depinde de natalitate, mortalitate, speranța de viață și migrație.
