Mihai Coteț, despre reforma administrativă: „De ce o transformăm într-o sperietoare electorală?”
Senatorul PNL de Argeș și vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, a readus în centrul discuțiilor publice tema esențială a reformei administrative și a reorganizării administrației locale. Într-un mesaj public clar și incisiv, el trage un semnal de alarmă, comparând situația din România cu cea din Republica Moldova, subliniind importanța unei abordări raționale în procesul de reformă, care să vizeze eficiența administrativă și progresul comunităților, mai degrabă decât interesele politice.
„FALS. REFORMA ADMINISTRATIVĂ NU ÎNSEAMNĂ SĂ DESFIINȚEZI COMUNITĂȚI”, afirmă Coteț. Acesta critică modul în care discuțiile din România pe tema reformei administrative sunt contaminate de calcule electorale, opunându-le unei realități în care, în Republica Moldova, aproximativ 60% dintre primării au inițiat comasări voluntare, sprijinite prin investiții în infrastructură esențială precum apă, canalizare și transport.
El evidențiază faptul că România continuă să funcționeze conform unei structuri administrative vechi, rezultate din Legea nr. 2/1968, o reglementare ce datează de aproape 60 de ani care a fost concepută pentru a facilita controlul politic și teritorial centralizat, fără a promova servicii publice moderne sau eficiență economică. Astăzi, peste 1.500 de comune din România au sub 3.000 de locuitori și mulți dintre acestea își depind funcționarea exclusiv de fonduri de la buget, fără a reuși să dezvolte infrastructura necesară comunităților.
„Teama clasei politice de a deranja baronii locali a împiedicat orice tentativă serioasă de reorganizare a județelor sau de comasare a localităților”, punctează Coteț, subliniind că actualul sistem menține în funcțiune primării nefuncționale exclusiv pentru a susține interesele electorale. Aceasta, în loc să prioritizeze bunăstarea comunităților, conservă o structură administrativă ineficientă.
Aceasta aduce în discuție frica nerealistă din jurul reformei, temă adesea folosită ca o „sperietoare electorală” care susține mitul că „vor să desființeze satele”. Coteț contrează: „Reforma administrativă nu înseamnă sfârșitul comunităților, ci crearea de administrații suficient de capabile pentru a le sprijini dezvoltarea.” Un sat nu va dispărea pur și simplu pentru că își pierde primăria, dar poate deveni invizibil dacă nu beneficiază de cele mai elementare servicii precum apă, canalizare sau educație.
Exemplul de succes din Republica Moldova dovedește că reforma poate fi realizată prin cooperare, stimulente financiare și investiții pozitive, încurajând comunitățile să își construiască propriile administrații mai eficiente. Coteț subliniază că România necesită un discurs matur și curajos pentru a aborda această problemă. După aproape 60 de ani, România nu mai poate rămâne prizoniera unui model administrativ depășit, elaborat pentru o societate care nu mai există. În concluzie, întrebarea crucială nu este câte primării ar trebui să rămână, ci ce calitate a administrației sunt gata să ofere oamenilor.
