Argeș, Printre Județele cu Cea Mai Mare Ratǎ de Refuz pentru Buletinul Nou
Recent, județul Argeș a fost clasificat printre regiunile din România care prezintă o ratǎ semnificativă de refuz în ceea ce privește adoptarea cărților de identitate electronice, introduse pe piață începând cu anul 2025. Conform datelor furnizate de Profit.ro pentru perioada 20 martie 2025 – 20 iulie 2026, 16,51% dintre cetățenii argeșeni care au solicitat un act de identitate au optat pentru varianta simplă, fără cip. Această statistică situează Argeșul printre cele mai reticente județe, alături de Tulcea, care conduce cu o rată de 19,14% pentru documentele fără cip.
Analizând datele detaliate, în Argeș au fost emise, în perioada menționată, un total de 63.164 de acte de identitate. Dintre acestea, 52.737 au fost cărți electronice de identitate (CEI), în timp ce 10.427 au fost cărți de identitate simple (CIS). Această distribuită se traduce în 83,49% din totalul eliberărilor fiind carte electronică, în contrast cu 16,51% pentru cele tradiționale.
Divergențe Regionale în Preferințe
Conform statisticilor, Argeșul se plasează pe locul al doilea la nivel național în ceea ce privește ponderea cetățenilor care continuă să aleagă documentele fără circuit electronic, situându-se după Tulcea, dar înaintea altor județe precum Ialomița (16,10%) și Buzău (15,54%). În comparație, județe ca Harghita și Covasna au raportat rate foarte mici de refuz, de 1,36% și respectiv 2,85%, ceea ce indică o atitudine total diferită în rândul cetățenilor față de noul sistem de documentație.
Contextul Național și Implementarea PNRR
La nivel național, din cele 2.433.513 acte de identitate emise în aceeași perioada, 2.237.418 au fost cărți electronice, ceea ce reprezintă un procent de 91,94%. Aceste date subliniază faptul că, deși registrul arată o popularitate mare pentru cărțile de identitate electronice, județe precum Argeș continuă să se abțină de la acest trend majoritar. Implementarea cărților electronice a fost parțial finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a avut ca obiectiv eliberarea a 5 milioane de astfel de documente, în urma unei investiții estimative de 70 de milioane de euro.
Provocările Finanțării și Pregătirea Instituțională
În ciuda succesului general al programului, autoritățile române se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv obținerea fondurilor necesare pentru continuarea emiterii cărților electronice după termenul stabilit în PNRR. Aceste fonduri sunt acum accesibile până la finalul lunii august 2026, iar odată epuizate, legislația permite finanțarea doar din surse europene nerambursabile sau din băncile de stat. Criticile din partea cetățenilor au căpătat avânt, în special legat de gradul de pregătire al instituțiilor care ar trebui să utilizeze aceste noi documente, având în vedere că nu toate acestea dispun de echipamentele necesare pentru a citi informațiile stocate în cipurile electronice.
Așadar, Argeșul se prezintă ca un exemplu relevant în discuția națională despre tranziția către digitalizare în România, arătând o atitudine mai conservatoare în fața inovațiilor tehnologiei moderne, în comparație cu alte județe care au îmbrățișat mai rapid aceste schimbări.
