MIHAI COTEȚ: ”RECESIUNEA TEHNICĂ NU APARE DIN SENIN.”
Într-o analiză recentă, Mihai Coteț, senatorul PNL de Argeș și vicepreședintele Senatului României, a abordat problemele economice cu care se confruntă România, subliniind că recesiunea tehnică nu este un fenomen care apare spontan, ci rezultatul unor decizii politice luate de-a lungul timpului. În spațiul public, se discută frecvent despre crize externe și despre „moșteniri” lăsate de administrații anterioare, însă Coteț semnalează că adevăratul deficit al României constă în lipsa reformelor substanțiale și în implementarea unor instrumente guvernamentale care ar trebui să fie excepționale, dar care au devenit practici comune.
Coteț afirmă clar că analiza responsabilității în cazul actualelor dezechilibre economice trebuie să fie făcută cu cifre pe masă, argumentând că PSD, prin declarațiile sale, neagă legătura dintre problemele de astăzi și faptele din trecut, afirmând că totul ar fi început recent. El prezintă datele alocărilor din Fondul de rezervă, de la guvernările anterioare, comparând sumele alocate de diverse guverne: Guvernul Dăncilă a alocat 7,81 miliarde lei, iar Guvernul Ciolacu a ajuns la 65 miliarde lei, diferența fiind colosală și demonstrând o utilizare excesivă a acestor fonduri pentru situații neprevăzute.
Mihai Coteț își susține punctul de vedere spunând că atunci când un instrument creat pentru urgențe devine o unealtă obișnuită de guvernare, responsabilitatea nu mai poate fi evitată. Recesiunea tehnică nu este un accident și nu apare peste noapte; deficitul bugetar acumulat de-a lungul anilor, bazat pe cheltuieli fără acoperire structurală, duce la o criză inevitabilă.
Mai mult, Coteț subliniază importanța unei guvernări responsabile care să nu impună generațiilor viitoare povara deciziilor iresponsabile luate pentru câteva voturi astăzi. Investițiile durabile și gestionarea prudentă a fondurilor sunt esențiale pentru a crea un viitor sigur și prosper. În concluzia sa, Mihai Coteț reafirmă că cifrele nu au culoare politică, dar reflectă clar cine a adoptat o guvernare prudentă și cine a acționat cu riscuri excesive.
