Unde vor fi amplasate cele mai multe radare fixe din România
Autoritățile pregătesc extinderea sistemului e-SIGUR prin instalarea a aproximativ 400 de camere radar fixe pe drumurile naționale și autostrăzile din România. În noiembrie 2026, însă, aceste echipamente nu sunt toate operaționale, iar radarele mobile ale Poliției Rutiere rămân principalele dispozitive folosite pentru depistarea vitezei.
Potrivit planurilor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), șapte drumuri naționale vor avea 136 de puncte de supraveghere, pe sectoare care însumează aproape 1.100 de kilometri.
Distribuția punctelor radar planificate de CNAIR
Cele mai multe amplasamente sunt prevăzute pe DN1, cu 28 de puncte. Acesta leagă Bucureștiul de Ploiești și Brașov. Urmează DN6, cu 24 de puncte, și DN2 (E85), cu 22 de puncte. Pe DN17 sunt planificate 18 puncte, pe DN7 – 17, pe DN67 – 14, iar pe DN11 – 13. În total, cele șapte drumuri naționale însumează 136 de puncte de supraveghere.
Proiectul include, de asemenea, autostrăzile A1 București–Pitești, A2 București–Constanța și A3 București–Ploiești.
Este important de precizat că numerele reprezintă amplasamente planificate, nu radare fixe confirmate ca fiind operaționale în noiembrie 2026.
Cum funcționează sistemul e-SIGUR
Sistemul e-SIGUR este utilizat de Poliția Rutieră în principal prin radare mobile, inclusiv dispozitive montate pe trepied. Acestea înregistrează viteza și numărul de înmatriculare, iar imaginile sunt analizate ulterior de polițiști. În consecință, șoferii pot primi amenda la domiciliu, fără să fie opriți pe loc.
Separat, CNAIR a instalat 138 de sisteme fixe de avertizare, care afișează viteza de deplasare pe panouri electronice. Acestea au rolul de a-i determina pe conducătorii auto să reducă viteza și nu transmit automat amenzi către Poliție.
În prezent, nu există o statistică publică actualizată care să arate exact pe ce drumuri se află cele mai multe radare mobile active într-o anumită zi.
Viteza medie, măsurată pe tronsoane
Noua rețea de camere fixe este concepută inclusiv pentru măsurarea vitezei medii pe anumite tronsoane. Sistemul va putea compara înregistrările realizate în puncte succesive și va calcula timpul în care un vehicul parcurge distanța dintre acestea. De exemplu, dacă un șofer parcurge 20 de kilometri în zece minute, viteza medie este de 120 km/h. Pe un sector unde limita este de 100 km/h, această valoare ar indica depășirea vitezei legale. Aplicarea sancțiunilor va depinde însă de operaționalizarea echipamentelor și de verificarea abaterilor potrivit procedurilor legale.
Sancțiunile pentru depășirea vitezei legale
De la 1 iulie 2026, punctul-amendă este de 216,25 lei, reprezentând 5% din salariul minim brut de 4.325 de lei. Pentru depășirea vitezei cu 10–20 km/h, amenda este între 432,50 și 648,75 lei. Pentru 21–30 km/h, sancțiunea este între 865 și 1.081,25 lei, iar pentru 31–40 km/h, între 1.297,50 și 1.730 de lei.
La depășiri de 41–50 km/h, amenda este între 1.946,25 și 4.325 de lei. Pentru 51–70 km/h, amenda rămâne între 1.946,25 și 4.325 de lei, la care se adaugă suspendarea permisului pentru 90 de zile. Peste 70 km/h, amenda este tot între 1.946,25 și 4.325 de lei, iar permisul se suspendă pentru 120 de zile.
Șoferii pot achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal.
Extinderea sistemului e-SIGUR nu înseamnă că toate camerele montate pe șoselele din România aplică deja sancțiuni. Unele echipamente sunt destinate avertizării, altele monitorizării traficului, în timp ce radarele mobile ale Poliției sunt folosite pentru constatarea contravențiilor. Până la operaționalizarea noii rețele, conducătorii auto trebuie să respecte limitele de viteză indiferent dacă întâlnesc sau nu un dispozitiv de monitorizare.
