Bullyingul școlar: ce este și cum poate fi sesizat
Umilirile repetate, amenințările, loviturile, excluderea din grup sau hărțuirea online nu sunt simple „glume între copii”. Bullyingul este considerat o formă de violență psihologică și presupune comportamente intenționate și repetate, într-un context în care victima are dificultăți în a se apăra. Faptele pot fi fizice, verbale, relaționale sau online.
Procedura oficială privind managementul cazurilor de violență în școli stabilește pașii care trebuie urmați atunci când un elev este victimă a bullyingului și obligațiile pe care le are unitatea de învățământ.
Unde poate fi făcută sesizarea
Un copil care este victima bullyingului poate vorbi cu orice angajat al școlii în care are încredere: învățător, diriginte, profesor, consilier școlar, director sau alt membru al personalului. Sesizarea poate fi făcută verbal sau în scris, iar elevul nu este obligat să îl confrunte pe cel care îl agresează și nici să treacă mai întâi pe la diriginte.
Dacă îi este teamă să își dezvăluie identitatea, poate utiliza mecanismul de raportare anonimă cunoscut drept „butonul roșu”. Acesta permite elevilor, părinților sau angajaților școlii să semnaleze anonim situații de violență. În funcție de școală, sesizarea poate fi transmisă printr-o cutie fizică, un formular electronic disponibil pe site-ul unității sau o adresă de e-mail dedicată.
Ce situații pot fi semnalate
Pot fi semnalate loviri, amenințări, jigniri, intimidări repetate, excluderea din grup, răspândirea de zvonuri, cyberbullyingul, dar și comportamente nepotrivite ale unor angajați ai școlii ori alte situații care pun în pericol elevii. O sesizare anonimă nu poate fi ignorată doar pentru că nu este semnată. Școala trebuie să o analizeze și, dacă situația depășește competențele sale, să solicite intervenția instituțiilor abilitate.
Cum poate depune un părinte o sesizare scrisă
Atunci când dorește un răspuns oficial și poate furniza datele sale, părintele este recomandat să depună o sesizare scrisă la școală și să solicite număr de înregistrare. În sesizare ar trebui precizate cât mai clar incidentele, perioada în care s-au produs, locul, persoanele implicate, eventualii martori și dovezile disponibile, precum capturi de ecran, fotografii sau documente medicale. Părintele poate solicita, de asemenea, măsuri imediate pentru protejarea copilului și un răspuns în scris din partea unității de învățământ.
Ce obligații are școala după raportare
După raportarea unui caz de violență, școala trebuie să analizeze situația și să ia măsuri pentru protejarea victimei. În funcție de gravitatea cazului, pot fi implicați dirigintele sau învățătorul, consilierul școlar și comisia responsabilă cu prevenirea și combaterea violenței. Școala trebuie să stabilească măsuri de sprijin pentru victimă și, după caz, pentru martori și pentru elevul care a avut comportamentul violent.
Victima trebuie protejată împotriva discriminării, intimidării și represaliilor. Procedura urmărește și evitarea intervievării repetate a copilului, pentru a preveni retraumatizarea acestuia. Cazurile raportate trebuie consemnate și gestionate potrivit procedurii oficiale, nu rezolvate doar printr-o discuție informală între copii.
Când sunt sesizate instituțiile competente
În situațiile grave, școala are obligația de a sesiza instituțiile competente. Dacă există un pericol imediat pentru viața, sănătatea sau siguranța copilului, se apelează 112. În cazurile grave în care este implicat un minor, poate fi sesizat și 119 – numărul național pentru raportarea abuzului asupra copilului, precum și serviciile de protecție a copilului.
Părintele nu trebuie să aștepte ca școala să facă aceste demersuri atunci când copilul se află în pericol. Poate sesiza direct Poliția, DGASPC sau 112, în funcție de situație.
Ce poate face părintele dacă sesizarea este ignorată
Dacă sesizarea este ignorată, cazul este minimalizat sau agresiunile continuă, părintele se poate adresa inspectoratului școlar județean, respectiv Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Este util ca sesizarea să fie însoțită de copia documentului transmis școlii, numărul de înregistrare, răspunsul primit, dacă există, și dovezile relevante. De asemenea, în cazul unui abuz asupra copilului sau al unei situații grave, poate fi sesizat direct DGASPC, inclusiv prin numărul 119.
Un aspect important este că o situație nu trebuie ignorată doar pentru că nu există urme fizice. Bullyingul poate însemna și umilire repetată, intimidare, excludere deliberată din grup sau hărțuire online. Atunci când aceste comportamente sunt repetate și creează copilului o stare de teamă, umilire sau nesiguranță, școala trebuie să le trateze ca pe o problemă reală de violență școlară.
