Noua procedură de contestare a deciziilor de pensionare: pași administrativi înainte de instanță
Un proiect de lege adoptat de Senat introduce o etapă administrativă obligatorie în procesul de contestare a deciziilor de pensionare. Potrivit inițiativei, pensionarii vor putea cere mai întâi reanalizarea deciziei de către casa teritorială de pensii care a emis-o, înainte de a se adresa instanței judecătorești. Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților pentru votul final.
În prezent, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, direct la instanța judecătorească competentă. Dacă nu sunt contestate în acest interval, deciziile devin definitive.
Termenele prevăzute de proiectul de lege
Conform proiectului adoptat de senatori, pensionarul ar avea la dispoziție 45 de zile de la comunicarea deciziei pentru a depune o contestație administrativă prealabilă la casa teritorială de pensii care a emis documentul. Instituția ar trebui să reanalizeze dosarul și să ofere un răspuns motivat în cel mult 45 de zile de la înregistrarea contestației.
Pe perioada acestei proceduri administrative, termenul pentru sesizarea instanței ar fi suspendat. Astfel, pensionarul nu ar pierde termenul de contestare în instanță în timp ce așteaptă răspunsul Casei de Pensii.
Dacă instituția nu răspunde în cele 45 de zile prevăzute de proiect sau dacă răspunsul primit nu îl mulțumește pe titularul drepturilor, acesta se poate adresa instanței. Acțiunea în instanță va putea fi introdusă în termen de 45 de zile, calculat fie de la expirarea termenului în care Casa de Pensii trebuia să răspundă, fie de la data comunicării răspunsului. Decizia de pensionare va deveni definitivă dacă nu este contestată în termenele prevăzute.
O singură contestație administrativă pentru fiecare dosar
Proiectul introduce și o limitare menită să evite contestațiile repetate pentru aceleași situații. Pentru fiecare dosar de pensie ar urma să poată fi formulată o singură contestație administrativă prealabilă în ceea ce privește aceleași elemente de fapt și de drept existente la momentul emiterii deciziei. Pensionarul ar trebui să includă în această contestație toate obiecțiile pe care le are, inclusiv perioadele de cotizare contestate și adeverințele pe care le deține.
Există însă și excepții. O nouă contestație sau completarea unei acțiuni aflate deja pe rol ar putea fi posibilă dacă sunt descoperite erori materiale evidente de calcul sau de introducere a datelor imputabile exclusiv casei de pensii. De asemenea, procedura ar putea fi reluată atunci când apar documente noi care dovedesc perioade de cotizare sau venituri suplimentare și care nu au putut fi prezentate anterior din motive obiective, independente de voința pensionarului.
Argumentele inițiatorilor
Inițiatorii susțin că actuala procedură poate duce la pierderea definitivă a unor drepturi dacă decizia de pensionare nu este contestată în termenul legal. În opinia lor, dreptul la pensie este un drept protejat constituțional și cu caracter continuu, iar procedura ar trebui să permită corectarea mai ușoară a eventualelor erori.
Noua procedură ar introduce, practic, o etapă administrativă înaintea procesului, oferind Casei de Pensii posibilitatea de a verifica și corecta o decizie contestată fără ca pensionarul să fie nevoit să înceapă imediat un litigiu.
Deocamdată, modificarea este doar în stadiul de proiect. Pentru a deveni obligatorie, legea trebuie adoptată de Camera Deputaților, promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
