Argeșul, printre județele cu cele mai mari efective ale Securității în 1988
Județul Argeș se afla, în toamna anului 1988, printre zonele țării cu un aparat teritorial al Securității de dimensiuni importante. Potrivit documentelor analizate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la data de 24 septembrie 1988, structura județeană a Securității din Argeș număra 161 de angajați.
Datele fac parte dintr-o analiză privind efectivele fostului Departament al Securității Statului în ultimul an întreg dinaintea prăbușirii regimului comunist. La nivel național, DSS avea în septembrie 1988 un total de 14.629 de angajați, dintre care 5.869 activau în structurile teritoriale din cele 40 de județe și municipiul București. Restul erau încadrați în aparatul central și în Trupele de Securitate.
Locul 11 pe țară după numărul de cadre
Cu cele 161 de cadre, Argeșul ocupa locul 11 între județele României în ceea ce privește numărul angajaților din structura județeană a Securității. Înaintea sa se situau Constanța, cu 285 de cadre, Timiș – 271, Prahova – 261, Cluj – 251, Brașov – 212, Dolj – 198, Hunedoara – 184, Iași – 182, Bihor – 169 și Mureș – 165.
La polul opus, cele mai mici structuri județene erau cele din Covasna, cu 73 de cadre, Ialomița și Sălaj, cu câte 76, Giurgiu – 81 și Bistrița-Năsăud – 82. Efectivul de 161 de cadre plasa Argeșul înaintea unor județe precum Galați, Bacău, Arad sau Sibiu.
28 de femei în structura județeană
Din cei 161 de angajați ai Securității din Argeș, 28 erau femei, iar 133 erau bărbați. Femeile reprezentau astfel aproximativ 17,4% din efectivul structurii județene. La nivelul întregului aparat teritorial al Securității, femeile erau 1.089 din totalul de 5.869 de cadre, ceea ce însemna 18,55%.
Datele arată, de asemenea, că femeile ocupau foarte rar funcții de conducere. În toate structurile Securității din țară, doar 22 de femei ocupau astfel de poziții.
Rolul structurilor teritoriale
Cifrele oferă o imagine asupra dimensiunii aparatului represiv în perioada de final a regimului comunist. Structurile teritoriale aveau rolul de a desfășura activitățile Securității la nivel local, în timp ce aparatul central coordona principalele direcții de informații, contrainformații și supraveghere.
În funcție de specificul fiecărui județ, structurile urmăreau inclusiv obiective economice, activități politice și sociale, persoane considerate suspecte de regim, precum și relațiile cu cetățeni străini. Documentele arată astfel că Argeșul avea, în 1988, unul dintre cele mai numeroase aparate județene ale Securității din România, într-un moment în care regimul comunist se apropia de ultimul său an.
