Lege nouă cu impact major pentru angajați
Pe 29 decembrie 2025, România ar putea face un pas semnificativ în reglementarea sănătății mentale a angajaților prin introducerea unei legi destinate prevenirii burnout-ului, un fenomen din ce în ce mai frecvent în mediul profesional. Proiectul legislativ a fost inițiat de un grup de 27 de parlamentari și are ca scop clarificarea responsabilităților angajatorilor și acordarea de noi drepturi angajaților.
Ce este burnout-ul?
Burnout-ul nu este definit drept o afecțiune medicală, ci este descris ca un fenomen determinat de mediul de lucru. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acesta se manifestă prin epuizarea persistentă, distanțarea mentală față de muncă și o scădere semnificativă a eficienței profesionale. Această definiție va fi incorporată în legislația națională, oferind astfel un cadru de referință pentru antreprenori și angajați.
Obligațiile angajatorilor
În conformitate cu această lege, angajatorii vor trebui să respecte un set clar de obligații. Aceștia vor fi obligați să informeze anual angajații despre riscurile asociate cu burnout-ul și metodele de prevenire. De asemenea, evaluările de risc la locul de muncă vor include cu precădere aspectele psihosociale care pot contribui la epuizarea profesională.
Pentru companiile cu mai mult de 50 de angajați, măsurile vor fi și mai riguroase. Aceste firme vor trebui să dezvolte anual un plan de prevenire a burnout-ului, adaptat în funcție de specificul activității, precum și un mecanism intern prin care angajații pot semnala situațiile de epuizare, fără riscul unor repercusiuni negative.
Concediul pentru refacere profesională
Un aspect inovator al legii este introducerea posibilității de a acorda zile de concediu plătit dedicat „refacerii profesionale”. Deși acordarea acestor zile nu va fi obligatorie, angajatorii vor putea decide, prin regulamentul intern sau prin contractul colectiv de muncă, numărul de zile ce pot fi solicitate, fără a necesita justificări medicale.
Drepturi suplimentare pentru angajați
Angajații vor avea și dreptul de a solicita discuții formale pentru reorganizarea sarcinilor sau reducerea volumului de muncă, fără teama sancțiunilor. Această măsură este destinată să faciliteze un mediu de lucru mai echilibrat și mai sănătos, în conformitate cu tendințele globale în ceea ce privește sănătatea la locul de muncă.
Implicarea Ministerului Muncii
Proiectul preconizează și o implicare activă a Ministerului Muncii, care va avea responsabilitatea de a elabora, în termen de 180 de zile de la adoptarea legii, un Ghid național pentru prevenirea burnout-ului. Acesta va include instrumente pentru autoevaluarea riscurilor psihosociale și va avea un caracter orientativ, fără a genera sarcini administrative suplimentare.
Alinierea cu standardele europene
Inițiatorii legii subliniază importanța alinierii României la standardele Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea în muncă, mai ales în contextul realităților accentuate de pandemia de COVID-19. Statisticile arată că recuperarea după un episod de burnout poate dura între unu și trei ani, iar riscurile de recidivă cresc semnificativ în cazul în care mediul de muncă nu suferă modificări.
